VIAȚA LA BLOC

Ai zice că ar fi trebuit să mă obișnuiesc deja cu statul la bloc, având în vedere că locuiesc la bloc… dintotdeauna 😀 Nu cred că aș putea numi o singură zi în care m-am trezit odihnit. Am niște vecini foarte harnici :roll:, unul din ei își renovează apartamentul de câțiva ani  – și consideră că cel mai bun moment în care să spargi un perete este dimineața la șapte. Vecina de sub mine strănută ca un elefant – de se mișcă tot blocul. La miez de noapte vecinul de lângă mine își dă nevasta cu capul de pereți – de nu pot dormi 😡 

Pe lângă asta mai sunt câteva chestii pe care nu le suport, ca de exemplu bârfele. Am un vecin, care-mi dă impresia că a lucrat la spionaj. Mă oprește pe scară de câte ori are ocazia – și mă întreabă lucruri pe care nu ar avea de unde să le știe – vă dau un exemplu: vin de la facultate, aflasem rezultatul la un examen cu câteva minute în urmă. Ăsta mă oprește pe scară: „Aline! Felicitări pentru 10 la matematică, ține-o tot așa!” Nu avusesem ocazia să spun încă nimănui nota, nici măcar mamei – creepy 😐 

Mai sunt apoi babele alea plictisite care stau pe geam toată ziua și te iau în primire cum ajungi acasă: „Te-a căutat prietenul ăla al tău cu lesă la gât. Un drogat, știu eu, cred că l-am văzut fumând în scară! Nu te încurca maică cu dintr-ăștia!” 

Ca setul să fie complet 😆 trebuie să specific că locuiesc lângă o școală – ceea ce face totul more interesting 😎 Ce e mai plăcut decât o înjurătură de mamă înainte de amiază? Cică termopanele sunt un bun izolator fonic 😉